Rohingya: un genocid în derulare!

Acasă / Asia / Rohingya: un genocid în derulare!

Situația gravă a sutelor de mii de etnici Rohingya a ajuns să fie criza cea mai acută de refugiați din acest an! Națiunile Unite au descris ofensiva militară din statul burmez Rakhine — care a dus la un exod masiv cu mult peste jumătate de milion — drept „un exemplu clasic de epurare etnică”.

Cine sunt Rohingya?

Etnicii Rohingya sunt o minoritate musulmană din statul Rakhine, în Myanmar, care număra în jur de un milion la începutul anului trecut. Myanmar refuză să le recunoască cetățenia, numindu-i imigranți ilegali din Bangladesh, deși sunt în regiune de mai multe generații. Prin urmare, guvernul burmez i-a exclus de la recensământul din 2014 și a impus o serie de legi discriminatorii care încalcă flagrant libertatea de mișcare, la educație și la forța de muncă.

În plus, li se interzic dreptul de a deține proprietăți de orice fel, iar terenul de sub picioarele lor ar putea fi oricând luat de către autorități. În același timp, Bangladesh îi consideră burmezi, devenind astfel oameni ai nimănui…

De ce este problema Bisericii?

Înainte de a continua, trebuie să răspundem temeinic la întrebarea aceasta, mai ales când nu avem certitudinea că în comunitatea Rohingya ar fi vreun creștin. De ce ar trebui să ne intereseze ce fac musulmanii sau budiștii? Nu e problema lor?

Pavel ne reamintește, în Efeseni 2, că „între ei eram și noi toți odinioară, când trăiam în poftele firii noastre pământești,… fără nădejde și fără Dumnezeu în lume”. Pavel însuși a fost transformat, dintr-un prigonitor al crucii, într-un purtător al ei. Așadar, cine suntem noi să judecăm privind la fața oamenilor? Să fim cu luare aminte, ca nu cumva să gătim și noi cu „aluatul fariseilor”.

Isus a arătat, înaintea ucenicilor Săi, o dragoste nepământeană față de neamurile din jurul Israelului. El i-a eliberat de sub domnia demonilor pe „copiii” celor care, odată, cotropeau triburile lui Israel. A vindecat leproșii samariteni, descendenți ai unor păgâni fără măsură precum asirienii. A vindecat slujitorul unui roman politeist etc. Și nu S-a oprit la Sine! Când S-a înălțat, i-a trimis și pe ucenici să arate, până la marginile pământului, dragostea necondiționată a cerului.

Dumnezeul care poruncise poporului Său, în vechime, să primească bine pe străini și pe cei pribegi (adică pe refugiați), Și-a trimis Însuși Fiul să Se nască, să trăiască, să moară și să învieze pentru toți cei pribegi și străini de „făgăduințele Lui” – pentru toți, în mod egal, indiferent de straie, de tradiții sau de crezuri.

Noi, Biserica lui Cristos, suntem chemați să umblăm pe urmele pașilor Săi, îmbrățișând cu o dragoste „neobișnuită” pe toți oamenii. Altfel, s-ar putea să ne trezim că iubim cu o dragoste ca a fariseilor. Vom răspunde pentru orice faptă înaintea lui Dumnezeu. Dar și pentru orice omisiune! Pentru orice oportunitate ratată de a fi o binecuvântare până la marginile pământului! Tu cu ce fel de dragoste iubești?

De ce sunt nevoiți să-și părăsească țara?

Începând cu 25 august 2017, forțele de securitate birmane au desfășurat o campanie de purificare etnică împotriva musulmanilor Rohingya din statul Rakhine după ce militanții Rohingya au atacat peste 30 de posturi de frontieră. Peste jumătate de milion de Rohingya au fugit în statul învecinat, Bangladesh, pentru a scăpa de ucideri, incendieri și alte atrocități în masă. Națiunile Unite au declarat că armata burmeză s-a făcut vinovată de comiterea unui genocid, iar Statele Unite au numit această acțiune „epurare etnică”. Myanmar, însă, a declarat cu nonșalanță că „operațiunea de eliberare” nu ar fi decât un răspuns legitim la atacurile din partea insurgenților Rohingya.

Potrivit Medecins Sans Fontieres, la doar o lună după ce violențele s-au intensificat, armata a luat casele la rând, ucigând cel puțin 6.700 de civili, inclusiv peste 730 de copii sub cinci ani. Amnesty International susține că, de asemenea, femeile și fetele din această minoritate etnică au fost agresate și abuzate, iar multe dintre ele au fost apoi ucise. Guvernul, care a estimat numărul celor uciși la doar 400, pretinde că „operațiunile de neutralizare” împotriva militanților au încetat anul trecut, pe 5 septembrie, însă numeroase evidențe solide infirmă acest lucru.

Cel puțin 354 de sate au fost parțial sau complet distruse prin foc în nordul statului Rakhine, după august 2017, conform analizelor de imagine prin satelit. Acestea arată că multe zone locuite de Rohingya au fost reduse la ruine, în timp ce satele din proximitate, aparținând etnicilor rakhine, au fost lăsate intacte.

Ce proporții are această criză?

Aproximativ 120.000 de persoane rămân strămutate intern din cauza valurilor de violență din 2012 și 2016, în condiții umanitare grave. Peste 43.000 de părinți din Rohingya au fost declarați dispăruți, presupuși morți, în cele șase luni de la declanșarea represiunilor militare, în august 2017. Pe baza studiilor refugiaților care au ajuns în Bangladesh, 28.300 de copii au rămas orfani de cel puțin un părinte, în timp ce încă de 7.700 de copii au raportat că și-au pierdut ambii părinți, potrivit parlamentarilor ASEAN pentru drepturile omului, citând date obținute de la guvernul din Bangladesh. În luna februarie, Associated Press a dezvăluit evidențe detaliate despre cel puțin cinci gropi comune într-o singură locație, în apropierea epicentrului violențelor, Gu Dar Pyin.

Din 25 august, mai mult de 671.000 Rohingya au fugit din Myanmar în tabere supraaglomerate din Bangladesh, mulți purtând răni de glonț și dovezi ale violenței sexuale pe scară largă.
Dintre aceștia, aproximativ 60% sunt copii, mulți dintre ei fără părinți. Copiii au relatat cum au asistat la asasinatele rudelor înainte ca raidurile militare și civile să le incendieze satele, casă cu casă. Potrivit agenției U.N., cel puțin 5.600 de copii cu vârsta sub 18 ani au devenit capi ai gospodăriilor lor, preluând rolul de îngrijitor pentru frații lor mai mici.

Organizațiile pentru drepturile omului au tras un semnal de alarmă cu privire la potențialul traficului de ființe umane. APHR a declarat că acest scenariu va fi probabil exacerbat de începutul sezonului musonic, de la sfârșitul acestei luni. Conform Națiunilor Unite, situația populației Rohingya reprezintă „criza de refugiați cu cea mai rapidă creștere din lume”.

Cei mai mulți refugiați care au ajuns în Bangladesh – bărbați, femei și copii, înzestrați cu puțin mai mult decât doar hainele de pe ei – au căutat adăpost în aceste locuri, făcând tabără oriunde le-a permis relieful neprimitor, fără sprijin, sursă de apă potabilă, alimente, materiale de construcție sau asistență medicală.