Scrisoare de informare – Familia Bagdas (17.03.2020)

Acasă / Asia / Scrisoare de informare – Familia Bagdas (17.03.2020)

Pace, dragi frați și surori, salutări în Numele Domnului Isus Hristos!

Vă mulțumim frumos pentru rugăciuni în special pentru proiectul din Nepal. Îi mulțumesc Domnului că El ne-a adus înapoi în siguranță, chiar dacă drumul a fost foarte periculos.

Când mă întorceam din Nepal, eu Uday, am făcut tensiune mare și a  trebuit să merg la doctor chiar când eram pe drum. De fapt, am mai avut această problemă şi înainte de a pleca în Nepal, dar am dorit cu tot dinadinsul să merg, aşa cum planificasem. Domnul e bun cu copiii Săi și nimic rău nu mi s-a întâmplat, pentru că am luat tratament.

Aceasta a fost a doua călătorie din viața mea în care m-am simţit foarte nesigur. Împreună cu echipa am călătorit 1400 km cu maşina. Drumul a fost bun până la un anumit punct, dar apoi am mers o bucată de drum pe marginea prăpastiei, fără parapeţi sau protecţii de genul acesta. Drumul era alunecos și plin de zăpadă. În multe locuri pe lângă care treceam fuseseră accidente. Dacă se întâmpla să aluneci în prăpastie, nimeni nu te mai putea salva. În timp ce eram pe drum, mă gândeam la soţie și la copii, pe care nu i-aş mai fi văzut, dacă mi s-ar fi întâmplat ceva. Aproape tot drumul am mers rugându-mă. Domnul este credincios şi nu ni s-a întâmplat nimic. Tot timpul, Domnul ne-a ținut sub aripile Lui ocrotitoare.

În sfârşit am ajuns la destinaţie. Vremea era foarte rece, ningea și în anumite zone ploua. Când am văzut cum stau lucrurile, am rămas deznădăjduit, nu puteam face nimic în ce privește conducta de apă. La început, m-am supărat puţin pe pastorul Paul, pentru că nu ne-a spus să venim mai bine vara, ca să putem demara proiectul, însă pastorul mi-a zis: V-am chemat acum ca să vedeți și să experimentaţi în ce condiții supravieţuim noi aici. Să faci lucrare aici nu este ușor nici pe departe! Am văzut în ce situație trăiesc acești oameni, o viaţă dură și un mediu foarte sărăcăcios. Pentru că trăiesc departe de mediul urban, nu sunt mijloace de deplasare la îndemână. Au foarte puțin acces la hrană. Când am ajuns noi era iarnă în toată regula, însă ei nu aveau sisteme de încălzire. Mâncarea, transportul și combustibilul sunt destul de scumpe. Auzind şi văzând  toate acestea am tăcut, n-am mai avut nimic să-i spun pastorului Paul. Am mulţumit Domnului că mi-a deschis ochii. În comparație cu acest pastor dedicat complet Domnului, nu am făcut mai nimic.

Vă  rog să vă rugați pentru mine ca să am puterea să merg din nou aici, ca să ne implicăm atât în lucrarea spirituală, cât și în cea materială, de a asigura oamenilor o conductă de apă. Sursa de apă este sub o stâncă spre care nu este nicio cărăruie, nimic care să ajute simpli oameni ca noi să poată face ceva. Este nevoie de cineva cu experienţă, care să se coboare pe o frânghie și care, aşa legat de frânghie, să lucreze. Am cumpărat totuși toate materialele necesare pentru a instala conducta și le-am încredințat pastorului Paul. L-am rugat să-mi trimită informaţii şi poze, când vor demara proiectul. Eu sper să mă pot întoarce în Nepal în aprilie. Lucrurile încă nu sunt stabilite concret în privința întoarcerii mele în aprilie, însă rugați-vă să putem ajunge din nou și să vedem acea conductă de apă instalată și că oamenii se folosesc de apa de care este așa mare nevoie.

Tot aici a avut loc și un seminar de 3 zile. Credincioșii erau înfometați după învăţătura sănătoasă. Poate știți că Nepalul este dominat de învăţături false din partea sectelor, sunt mulți lideri care aleargă după foloase materiale, așa că acceptă ereziile. Însă l-am găsit pe pastorul Paul, un om cu teamă de Dumnezeu, care e gata să renunţe la propriul confort, refuzând avantajele materiale pe care le oferă sectele. Fratele Paul are cinci biserici în grija sa. De-a lungul timpului, a botezat 550 de persoane, dar jumătate din acestea s-au îndepărtat de biserică și au început să urmeze învăţăturile sectelor. Viața lui este grea, atât în familie, cât și în lucrarea în care este implicat, dar, prin îndurarea și puterea Domnului, continuă să fie credincios Domnului și să facă lucrarea Sa cu smerenie.

După cum vă spuneam, am avut un seminar de 3 zile în care pastorul şi cu mine am susţinut mai multe subiecte. Eu am vorbit despre Caracterul lui Dumnezeu, Inima de Tată a lui Dumnezeu, Iubirea și Iertarea. În urma acestor învățături, Duhul lui Dumnezeu i-a convins pe fraţi şi surori că aveau nevoie să-şi ceară iertare unii de la alții. S-au dovedit a fi multe familii în care s-a adunat amărăciunea, neînţelegerile şi care nu-și vorbeau unii altora de un timp îndelungat. Au fost momente binecuvântate de Domnul, în care El a cercetat inimile copiilor Săi cu pocăinţă și repararea relaţiilor de mult frânte. O tânără din biserică și-a cerut iertare de la fratele Paul pentru că fusese supărată pe el, deoarece mai de mult acesta refuzase să-i căsătorească fratele, întrucât el era căsătorit deja, cea de-a doua căsătorie urmând să fie doar din interes material.

Dăm slavă Domnului că la acest seminar au venit și oameni care au ascultat Evanghelia mai dinainte şi care erau deschişi, dar care încă nu luaseră hotărârea de a-L urma pe Hristos. Așadar la acest seminar au mărturisit că s-au întors la Domnul 11 suflete. Slăvit să fie Domnul pentru modul  minunat în care lucrează!

Vă rugăm să ne susţineţi în continuare în rugăciunile dumneavoastră!

Suntem în mod deosebit recunoscători Bisericii Izbânda, din Bucureşti, din care facem parte, pentru susţinerea integrală a proiectului cu conducta de apă. Nădăjduim că vom vedea acest proiect finalizat cât mai curând și că oamenii se vor putea bucura de apa fizică de care au nevoie atât de mult,  dar mai ales de Apa Vie, care este Isus Hristos.

Vă îmbrățișăm cu mult drag,

Familia Bagdas